Privighetoarea de Kristin Hannah (recenzie)

       In momentul in care am terminat de citit cartea, am tinut-o in mana si am privit-o cateva momente fara sa ma gandesc la nimic. Cand gandurile au inceput sa o ia din loc am pus-o pe canapea si mi-am zis ca ii dau patru stele din cinci, dar mai tarziu m-am razgandit si i-am dat cinci. De ce cinci? Chiar mi-a placut, cred ca e genul de carte care ne invata cat de nepretuit e fiecare moment din viata noastra iar noi nu realizam acest lucru decat in momentul in care ne pomenim cu niste neajunsuri. In cazul celor doua personaje feminine din acesta carte, neajunsurile incep de la o varsta destul de frageda.

     Nu voi da prea multe detalii pentru ca nu vreau sa spulber misterul cartii, insa voi mentiona cateva lucruri care m-au facut sa indragesc cartea. 

    Actiunea se desfasoara in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, in Franta. Cele doua personaje feminine: Vianne si Isabelle sunt surori, iar actiunea se invarte in jurul lor. Personalitatile surorilor se bat cap in cap, iar razboiul le aduce ambelor greutati pe masura. Fiecare reuseste sa lupte cu aceste greutati in functie de personalitatea ei insa telul lor comun e sa supravietuiasca. 

    Ce mi-a placut foarte mult e ca autoarea a redat in mare parte multe aspecte diferite care se intampla cam in orice razboi: foamete, abuzuri ( de mai multe feluri), cei dragi pleaca pe front pentru perioade nelimitate, pierderea legaturii cu cei dragi, pierderea definitiva a celor dragi ( nu doar pe front ci chiar si in propria localitate),tiranie,suferinta,lipsa lucrurilor esentiale, instinctul de turma, instinctul de supravietuire,eroul care vede lucrurile altfel si multe altele.

     In momentul in care aparea cate o situatie noua, am incercat sa ma pun in locul personajelor, inainte sa aflu cum au rezolvat conflictul si uneori chiar nu gaseam o solutie. Dupa ce am citit despre deciziile personajelor, uneori ma puteam identifica cu ele, alteori eram dezamagita de intorsatura de situatie. Si cat de usor ne-ar fi noua sa luam decizii in momentul cand citim anumite paragrafe (daca am fi pusi in astfel de situatii de nedescris) stand pe canapea, in confortul casei proprii. 

     Pe langa intriga cartii, mi-am mai si reimprospatat memoria cu cateva fapte istorice de care probabil uitasem cu multi ani in urma. Uitasem ca germanii nu ocupasera toata Franta imediat ce au invadat-o, partea de sud au luat-o sub administratie directa, la sfarsitul anului 1942. De asemenea, tot din carte am aflat ca lagarul de concentrare Ravensbrück a fost construit pentru a incarcera in exclusivitate femei.

     Cartea asta am citit-o cu gandul sa o dau si preadolescentei mele sa o citeasca! Din pacate au fost cateva fragmente care m-au facut sa ma razgandesc si cu siguranta nu o va citi pana peste cativa ani!      Aceasta carte este una dintre multele carti pe care marea majoritate a populatiei ar trebui sa o citeasca; mai ales cei care sustin ca nu sunt rasisti, dar cand apare o problema asemanatoare situatiei everilor, multi intorc spatele sau chiar isi spun parerile vehement despre cum sa ne ferim de anumiti intrusi sau refugiati pentru ca sunt mai altfel decat noi.In loc de compasiune "se ofera" respingere, in loc de acceptare sau intelegere " se ofera" ignoranta si prejudecati.